Despre polimați – o singură specializare sau mai multe?

Ce este un polimat?

Un polimat este o persoană care are cunoștințe bune în cel puțin 3 discipline diferite și le folosește pentru a aduce idei inovatoare. Persoana care ne vine în minte adesea când ne gândim la creativitate, inteligență și inovație în mai multe domenii , este cel mai probabil geniul renascentist, Leonardo da Vinci.

Leonardo este cunoscut pentru marile realizări în pictură si inginerie. Dar a activat, de asemea, și ca sculptor, arhitect, muzician, inginer, inventator, anatomist, geolog, cartograf, botanist și scriitor. A avut numeroase realizări în mai multe arii, lucru care îl clasifica a fi polimat.

Am putea crede că să cunoști și să iți aduci contribuția în mai multe domenii era un lucru posibil de făcut doar în trecut. Acum facultățile au mai multe specializări, există mai multă informație și pare imposibil de cunoscut și perfecționat chiar și un singur domeniu. Dacă ne axăm pe mai multe, riscăm să nu fim suficent de buni la nici unul.

În majoritatea culturilor există expresii pentru polimați, fiind văzuți ca:

“Equipped with knives all over, yet none is sharp” in China, iar in Estonia, “Nine trades, the tenth one — hunger.”

Și să nu uităm de celebra “Jack of all trades, master of none”.

Însa un nou studiu cuprinzător, referitor la cei mai de seamă oameni de știință din toată istoria, a descoperit că 15 dintre cei 20 studiați au fost polimați – Newton. Galileo. Aristotel. Kepler. Descartes. Huygens. Laplace. Faraday. Pasteur. Ptolemeu. Hooke. Leibniz. Euler. Darwin. Maxwell — toți acestia erau polimați.

Și în prezent situația este asemanatoare. Fondatorii celor mai mari cinci companii din lume — Bill Gates, Steve Jobs, Warren Buffett, Larry Page și Jeff Bezos — toți aceștia sunt de asemenea polimați.

Cum funcționează mintea unui polimat?

Dacă nu este evident până acum, majoritatea geniilor creative au, sau au avut conștințe interdsiciplinare, iar tocmai acest lucru i-a condus către succes.

Steve jobs, de exemplu, a unit latura artistică cu tehnologia dând naștere companiei Apple. Combinând domenii diferite, se ajunge la un produs nou, care nu a mai existat înainte. Și având cunoștințe multiple, se ajunge la o viziune nouă, care este superioară față de cea pe care o au cei specializați într-un singur domeniu.

Curiozitate

Comun tuturor polimaților este o dorință permanentă de a învăța lucruri noi și aceștia dedică o bună parte a timpului liber acestui lucru. Ei sunt curioși din fire și învață mereu de-a lungul întregii vieți.

Dacă există un aspect comun între toți polimații, acela este cel de cititor avid.

După propria estimare a lui Bill Gates, el a citit o carte pe săptămână timp de 52 de ani, multe dintre ele neavând nimic de-a face cu latura  software sau cea a afacerilor.

Warren Buffett  petrece până la șase ore pe zi citind cărți. Acesta parcurge în medie 500 de pagini în fiecare zi și ne recomandă și nouă același lucru. El spune că așa funcționează cunoștințele – se combină între ele construind o bază comună.

Cât despre Elon Musk, ori de câte ori cineva îl întreabă cum a învățat să construiască rachete, el spune: „Am citit cărți”.

Energie și devotament

Studiul le aduce polimaților o foarte mare bucurie și se simt mulțumiți dacă această nevoie le este îndeplinită. Ei preferă de multe ori să nu mănânce sau să reducă somnul, pentru a avea mai mult timp pentru studiu.

„Energia debordantă le permite unora dintre polimați să doarmă mai puțin decât muritorii de rând și să-și dedice studiului timpul economisit astfel. Filologul Franciscus Junius lucra zilnic 16 ore, de la 4.00 la 20.00. Pierre- Daniel Huet pretindea, în autobiografia sa, că nu-și permitea să doarmă decât trei ore pe noapte, spre a avea mai mult timp pentru studiu. Despre Alexander von Humboldt s-a spus, ca și despre Napoleon, că îi erau suficiente patru ore de somn pe noapte, iar John von Neumann dormea trei sau patru. Émilie du Châtelet „putea funcționa cu un somn de doar patru sau cinci ore“ și era capabilă să se trezească la patru dimineața și să lucreze peste zi 14 ore. O biografie a lui Thomas Jefferson descrie „uimitoarea lui disponibilitate“ de a munci multe ore în șir, uneori de la 5 dimineața până la miezul nopții, iar sfatul său către un student era să lucreze zilnic 11 ore.” – descrie Peter Burke dedicarea pe care o au polimații, în cartea cu același nume, care cuprinde o clasficare a acestora de-a lungul istoriei;

Efectul Leonardo

O altă caracteristică comună polimaților este faptul că de multe ori nu se țin de proiecte. Ei își propun țeluri ambițioase și mărețe, dar pe parcurs se plictisesc de ele și încep proiecte noi care le aduc mai multă bucurie. Acest comportament este denumit de Peter Burke ca  sindromul Leonardo, după Leonardo da Vinci, majoritatea picturilor lui fiind neterminate.

De ce să devii polimat?

Cartea lui Malcolm Gladwell, numită Excepționalii (Outliers), a adus conceptul că pentru a deveni de clasă mondială într-o abilitate, o persoană trebuie să investească minim 10.000 de ore in domeniul respectiv.

Cel mai probabil ai deja o rezistență la a accepta ideea de a învăța atât de multe despre… atât de multe. S-ar putea să crezi că trebuie să te concentrezi pe o singură activitate principală, să începi să o înveți devreme și apoi să aloci nenumărate ore (poate în jur de 10.000?) de practică intensă pentru a deveni priceput.

Din această cauză, s-ar putea să îți faci griji că este suficient de greu să stăpânești un singur domeniu, să nu mai vorbim de mai multe. Acestea fiind spuse, o abordare mai largă a învățării în diferite domenii vine cu anumite avantaje.

Cercetările au arătat că acei candidați cu o gamă variată de abilități au mai mult succes în procesul de angajare. Un studiu a analizat 400 de absolvenți ai școlilor de MBA și a constatat că studenții care s-au specializat doar în domeniul bancar au primit bonusuri de semnare mai mici și au primit mai puține oferte de muncă decât studenții cu experiență mai extinsă.

Aceeași preferință pentru cunoștințe interdisciplinare este valabilă și în medicină. Rata de admitere la școlile de medicină este mai mare pentru specializările în științe umaniste (46%) decât pentru cele din domeniul tehnic (40%). De asemenea, potrivit unui studiu, specializările de tip non-științe sunt mai bine echipate pentru a gestiona aspectele interpersonale ale îngrijirii medicale (cum ar fi empatia, adaptabilitatea și rezistența emoțională) și sunt mai puțin susceptibile la epuizare.

Cum sa devii un polimat?

Poți începe prin a citi cât mai mult, ideal ar fi 50 de cărți pe an – nu este nevoie să le cumperi, multe se găsesc gratis pe internet în format electronic. De asemenea, poți împrumuta cărți de la familie sau prieteni.

Iar internetul este locul ideal pentru a urma cursuri și a citi informații despre absolut orice.

Ideal ar fi pentru început să alegi 3 competențe pe care vrei să le perfecționezi și să aloci timp acestora. Warren Buffett spunea ca pe termen scurt să faci o listă cu 25 de realizări de împlinit, iar apoi să selectezi top 5 preferate. Celelalte pot fi tăiate și lista refăcută după ce acestea 5 sunt realizate. Deci, ideal ar fi să nu ne apucăm de 100 de domenii dintr-o dată.

Daca nu ai deja multe interese și hobby-uri, nu cred ca este dificil să găsești 3-5 pasiuni care să iți aducă bucurie și să iți facă plăcere să investești timp în ele, iar apoi să realizezi mici proiecțele. Mai dificil este când te atrag deja multe domenii diferite și va trebui să faci un top 5 pentru moment.

Pentru a deveni un polimat, trebuie îmbunătățite capitolele atenție, concentrare și memorie. Desigur, nu trebuie neapărat lucrat separat cu acestea, căci vor veni de la sine pe măsură ce studiezi. Creierul este plastic și se vor forma conexiuni noi și se va îmbunătăți cu timpul pe ceea ce îi aduci.

Pentru a progresa cu un hobby trebuie să îi aloci suficient timp dar și să revii asupra lui cât mai des, căci altfel se va pierde din progres. De exemplu, dacă vrei să înveți să cânți la un instrument și lași prea mult timp să treacă între sesiuni, o să devină foarte greu să înveți o melodie.

Este nevoie și de autodisciplina pentru a progresa și a ne ține de țelurile pe care ni le punem. Totuși, cunoașterea ar trebui căutată doar din plăcere si curiozitate. Și nu pentru că așa trebuie. Majoritatea oamenilor nu au doar un singur domeniu la care au talent și sunt croiți special pentru acela, ci se pricep și chiar le plac mai multe categorii pur și simplu. Ar fi păcat să renunțăm la celelalte, ba chiar să le dăm la o parte complet pentru că avem meseria într-unul singur.

În încheiere, vă las cu un citat de către unul dintre primii polimați cunoscuți din istorie, Platon:

Nimic nu este mai frumos decât să știi totul. Platon